Am stat de vorbă cu Kristina Kovesova, reporter la postul de televiziune slovac Markiza și gazda emisiunii Reflex, precum și autoarea și gazda podcastului Profilul crimei (Profil zločinu) despre experiența sa în a ajuta la prinderea infractorilor și despre cazurile în care a avut privilegiul de a vorbi cu copiii afectați. Kristina vorbește adesea cu victimele infracțiunilor și a prins ea însăși mai mulți prădători sexuali care căutau viitoare victime în mediul online, pe care i-a predat ulterior autorităților.
Exemple de abordări și întrebări de cunoaștere
„Grooming-ul (atunci când cineva construiește o relație de încredere și o legătură emoțională cu un copil sau un tânăr pentru a-l putea manipula, exploata și abuza) este o amenințare reală, prădătorii vizând copiii de toate vârstele. Aceștia iau legătura cu copiii de 7 sau 8 ani prin intermediul jocurilor online, iar cu cei de 13 ani și mai mult prin intermediul rețelelor de socializare. Modul de operare este diferit în funcție de vârsta copilului”, spune Kristina.
Ea explică faptul că, atunci când este vorba de copiii mai mici, autorul tinde să îi contacteze prin intermediul unui joc, unde le poate promite credite digitale și puncte în schimbul unor fotografii.
„Prădătorul ar putea, de exemplu, să îl facă pe copil să creadă că ceea ce face este doar un joc nevinovat. De exemplu, le-ar putea cere să facă o fotografie amuzantă, dar, cu timpul, solicitările devin din ce în ce mai explicite. Se poate ajunge la punctul în care prădătorul îi cere copilului să își arate lenjeria intimă sau chiar să o dea jos. De obicei, se ajunge la un punct în care copilul nu se simte confortabil cu ceea ce persoana respectivă îi solicită să facă. Am avut o dată cazul unei fetițe de 9 ani care mi-a spus că acel bărbat i-a promis puncte într-un joc în schimbul unei fotografii, dar nu a primit niciunul”, își amintește Kristina.
Abordarea pare să fie puțin diferită atunci când vine vorba de adolescenți. În acest caz, autorul tinde să se ascundă în spatele unui personaj prietenos (un băiat chipeș atunci când vorbește cu fetele și viceversa), sau pretinde că este de la o agenție de modelling sau un antrenor personal. Uneori, aceștia folosesc chiar mai multe profiluri și contactează copilul din mai multe părți.
„Am avut un caz în care un cuplu pretindea că sunt recrutori de modele online. Aveau mai multe profiluri false și le trimiteau fetelor mesaje de genul: „Oh, și eu fac poze pentru ei” sau „Am văzut că și tu vei face parte din agenția noastră, bine ai venit”, spune Kristina.
Există cazuri în care prădătorul merge atât de departe încât, după ce află unde merge copilul la școală, începe să îl urmărească și să îi trimită mesaje de genul: „Ce pulover simpatic roz ai avut pe tine”. Ei folosesc acest lucru ca o pârghie pentru a împinge copilul să continue să-i trimită fotografii și videoclipuri.
Cum acționează prădătorii online?
Primul pas pe care prădătorul online îl face este de a stabili un climat de încredere. Există multe abordări diferite. „De exemplu, în cazul fetelor tinere, agresorul trimitea fotografii false cu „el însuși”, pretindea că este interesat, iar mai târziu chiar spunea că este îndrăgostit. „Relația” devinea treptat mai serioasă, iar apoi el îi cerea să îi trimită ceva. „Putem avea încredere unul în celălalt, nu?”, ar putea spune el. Iar după ce fata trimite o poză mai explicită, atunci începe șantajul.” descrie Kristina.
Este foarte greu, aproape imposibil, pentru părinți să protejeze complet copiii de acest lucru. Întreruperea completă a contactului cu lumea online nu este niciodată soluția. Psihologul Jarmila Tomkova îi sfătuiește pe părinți să înceapă să le explice copiilor lor despre igiena digitală de la vârste fragede, chiar încă de la grădiniță.
În cazurile pe care Kristina le-a întâlnit, al doilea pas pe care prădătorul îl face este de obicei acela de a obține cât mai mult material de care are nevoie, fie pentru uz personal, fie ca parte a unui grup infracțional. Agresorul îl presează pe copil, șantajându-l sau amenințându-l pentru se va conforma cererilor sale. „Victimele mi-au spus că șantajul a încetat doar după ce și-au șters profilurile. Iar multe dintre acestea au reușit să vorbească despre asta abia la ani de zile după întâmplare” , adaugă Kristina.
„Cu cât vorbim mai mult despre această situație, cu atât mai mulți tineri sunt mai atenți și pot depista semnale de alarmă. În fiecare zi, primesc mesaje de la fete care acum, dacă un potențial prădător le abordează online, nu mai răspund. Întotdeauna le spun să facă o captură de ecran, să salveze datele și să le predea poliției.”, completează Kristina. Apoi continuă: „Din nefericire, realitatea este că doar un mic procent din agresiunile sexuale online ajung să fie raportate la poliție, iar făptașul să fie găsit și pedepsit.”
Ce putem face mai departe?
Când îi oferim unui copil un smartphone, îi oferim în cele din urmă o armă puternică. Prădătorii sexuali online sunt maeștri manipulatori, profesioniști care știu exact ce trebuie să facă. Din experiența lui Kristina în Slovacia, există o problemă uriașă cu agresiunile sexuale și pornografia infantilă online. „De exemplu, studiez în prezent un caz în care cineva a încărcat un anunț în care spune că este în căutarea unui copil pentru sex”, spune Kristina.
Experții în domeniu subliniază că prevenția este foarte importantă, așa că le vorbesc copiilor despre pericolele care îi așteaptă online, precum și despre grooming în sine. Ei trebuie să fie echipați cât mai bine pentru a ști ce trebuie să facă atunci când se confruntă cu o astfel de amenințare. Pentru ca poliția să poată lua măsuri, sunt necesare dovezi, așa că realizarea de capturi de ecran și a unui backup de siguranță a datelor sunt acțiuni importante. Și, bineînțeles, toate aceste dovezi trebuie prezentate autorităților. De multe ori, atunci când infractorul presimte că va fi descoperit, șterge toate mesajele și urmele interacțiunii sale cu copilul. Cu toate acestea, o altă problemă este ceea ce noi (atât copiii, cât și adulții) postăm online de bună voie.
Creați o lume online mai sigură
O modalitate bună de prevenție este ca părinții să stea împreună cu copiii lor și să se uite împreună la conturile și rețelele de socializare ale copiilor. Aruncați o privire la ceea ce postează, cine sunt prietenii lor online și cu cine vorbesc. Totul în spiritul unei conversații prietenoase, și nu a unui interogatoriu.
„Am întâlnit mame care mi-au spus că le arată copiilor lor unul dintre episoadele mele în care am prezentat o fată de 11 ani care a început să vorbească cu un tânăr în mediul online, dar mai târziu, când au convenit să se întâlnească, s-a dovedit a fi un tip mai în vârstă care voia să o agreseze. Știți, sunt atât de multe cazuri... Cunosc zeci de victime care au fost agresate sexual, iar agresorii le-au cunoscut în mediul online. Aproape toate acestea s-au întâmplat în timp ce victimele erau încă minore. Unele au fost agresate timp de o săptămână, altele timp de ani de zile. Durerea și trauma lor sunt enorme și acestea rămân pentru totdeauna. Este trist să vedem că prădătorii rămân adesea nepedepsiți. Este esențial să oprim acest lucru, sau cel puțin să încercăm să îl limităm. Situația este gravă, mai ales în Slovacia, și eșuăm pe mai multe planuri în ceea ce privește protecția copiilor”, conchide Kristina.
Grooming-ul online nu este un subiect ușor de abordat și, cu siguranță, nu discutăm suficient despre el. Cu cât părinții, educatorii și alți adulți știu mai multe, cu atât mai repede își pot da seama ce se întâmplă cu copiii din jurul lor. Vorbiți cu copiii și asigurați-vă că aceștia știu că sunteți un adult în care ei pot avea încredere și cu care se simt încrezători să vorbească despre orice lucru din viața lor.
